Teodor GârnețInginerii din România au contribuit încă de la începuturile aeronauticii din prima jumătate a secolului al XX-lea la dezvoltarea acestui domeniu. Un exemplu edificator în acest sens este inginerul român de origine basarabeană, Teodor Gârneț.

Teodor Gârneţ s-a născut la 19 aprilie 1911 în Roşu – Cahul unde urmează Liceul „Cuza Vodă“ din Huşi. După promovarea liceului, acesta ia calea ingineriei aplicând la Institutului Politehnic din Timişoara în 1939, fiind repede remarcat pentru rapiditatea si eficiența cu care lucra. Termină acest ciclu de învățământ susţinând examenul de diplomă în iunie 1940, având ca subiect: motorul de avion, calculul şi proiectarea lui. Teodor Gârneţ termină facultatea cu aprecieri deosebite şi cu recomandarea pentru Industria Aeronautică Română (I.A.R. Braşov).

 

Cariera profesională a lui Teodor Gârneț

La terminarea facultăţii își începe activitatea la I.A.R. Braşov. Aflăm din autobiografia profesională că profesează în această instituție cu la fel de multă dedicare: “Încă de pe când lucram la proiectul de diplomă la I.A.R. Braşov, m-am remarcat printr-o străduinţă deosebită motivată de faptul că termenul proiectului coincidea cu termenele celor două ordine de mobilizare.” Această „hărnicie” a fost remarcată de ing. Müller von Wandau şeful biroului de studii motoare.”

În contextul social-politic al vremii a apărut problema unui avion necesar formării piloţilor, căci avioanele de vânătoare şi de bombardament din posesia armatei erau prea scumpe pentru a fi supuse neîndemânărilor unor începători. Astfel, Teodor Gârneţ a fost însărcinat cu proiectarea unui motor fezabil atât din punct de vedere al resurselor materiale necesare fabricarii cat și cu o manevrabilitate sporită.

Din propriile relatări aflăm: ”Am lucrat într-o totală izolare la definirea şi calculul organelor principale ale motorului, care urma să obţină denumirea de „I.A.R.-7M”. Surpriza a fost mare şi generală când s-a constatat că motorul dă în funcţionare o putere mai mare decât cea impusă la proiectare.” Acest motor constituia realizarea de vârf a aviaţiei româneşti, fiind unul din cele mai performante motoare în stea, depăşind toate motoarele similare aflate în serviciu în România atât pentru anul 1942 (data proiectării), dar chiar şi pentru anul 1990, după cum rezultă din rapoartele tehnice de testare ale motorului, cât şi din revistele de specialitate din perioada 1990-1995.

 

IAR-7M – Un motor de succes

IAR-7MProbele au fost făcute de personalul de deservire a bancului şi s-au consemnat în Raportul tehnic nr. 23215 din 4.11.1992. Puterea obţinută la turaţia de 2900 rot/min a fost de 429 CP în loc de 360 CP pentru care a fost proiectat, realizând şi o putere specifică de 45,2 CP/dm3 de cilindree.

După această performanță inginerească extraordinară, în multe reviste s-au publicat, în repetate rânduri, prezentări apreciative privind performanţele deosebite ale acestui motor: în revista „Ştiinţă şi Tehnică”, IAR-7M era denumit ”copilul teribil al motoarelor de aviaţie româneşti”; ing. Cristinariu Victor, directorul general, de atunci, al întreprinderii de aviaţie I.C.A.-Ghimbav şi ing. Dan Vardie îşi exprimă aprecierea acestui motor: “Avem de a face cu performanţele excepţionale, nu numai pentru 1942 (data proiectării), dar chiar şi pentru 1990, IAR-7M fiind unul din cele mai performante motoare în stea realizate pe întregul mapamond, depăşind toate motoarele similare aflate în serviciu în România”.

Din 1944, în baza înclinaţiilor şi pasiunilor pentru aplicaţii practice, obţine şi brevetul de mecanic-strungar, concurând cu meseriaşi specialişti consacraţi, astfel realizându-şi mult mai uşor propriile invenţii şi inovaţii.

Prima invenție patentatăÎn 1951, în baza experienţei tehnologice practice acumulate pe parcurs, a fost numit să coordoneze înfiinţarea Întreprinderii de reparaţii avioane şi motoare URMV3 şi, împreună cu 4 colegi, a condus următoarele sectoare, astfel:

o            Secţia de uzinaj piese de motor şi avion – ing. Teodor Gârneţ;

o            Secţia de montaj motoare – ing. Constantin Gheorghiu;

o            Secţia de reparaţii avioane – ing. Iosif Şilimon;

o            Secţia de fabricaţie avioane – ing. Radu Manicatide;

o            Serviciul tehnic – ing. Erast Berenţan;

 

 

Contribuția la IAR-8

IAR-80Inginerii români-basarabeni, au inventat și construit cel mai puternic avion românesc al epocii, faimosul IAR-80, un avion monoplan de vânatoare și bombardament în picaj realizat la IAR Brasov, care era comparabil cu cele mai moderne avioane de luptă, precum Bf 109 din Germania, Mitsubishi A6M Zero din Japonia, Hawker Hurricane și Supermarine Spitfire din Marea Britanie. Inginerii au lucrat zi și noapte pentru a-și finaliza această operă de artă mecanică, cu un motor de 1,000 de cai putere care-i permitea aparatului să ajungă la mari înălțimi. Se știe că Ion Grosu a proiectat întregul schelet din tuburi de otel, Mircea Grossu-Viziru a avut în grijă armamentul, Coșereanu si Alexandru s-au concentrat asupra cabinei ermetice și asupra sistemului de aterizare. Teodor Gârneț a adus un mare ajutor la proiectarea motorului și a compresorului.

După ce pilotul de încercare francez Michel Detroyat l-a testat cu succes la aerodromul de la Pipera, IAR Brasov a început fabricarea sa în masă din septembrie 1940. Inițial se producea câte un avion pe zi, iar după intrarea României în război, se produceau câte două avioane pe zi. În 1940, IAR-80 era printre primele patru cele mai bune avioane de vânătoare din lume.

 

Concluzie

Toate acestea denotă calitatea ingineriei aeronautice românești în care Teodor Gârneț a jucat un rol principal. Fără pasiunea acestuia pentru avioane, determinarea de a ajunge la un produs final remarcabil și fără continua revoluționare a practicilor inginerești de producție, domeniul aviației românești ar fi avut o altă față.

  • După o viaţă plină cu realizări de excepţie, lucrând până în ultimele zile, Teodor Gârneț a încetat din viaţă la 10 decembrie 1999, fiind înmormântat în Cimitirul din Noua–Braşov. (Notă biografică întocmită de ing. Horaţiu Isac, după documente din arhiva familiei)