Savantul Dumitru Brumărescu și destinul nefericit al invențiilor sale

 

 

Un aeroplan cu trei elice, o cabină de salvare pentru personalul submarinelor, o sanie-automobil şi dispozitivul de cuplaj automat la vagoanele de cale ferată sunt doar câteva dintre invenţiile lui Dumitru (Tache) Brumărescu.

Image and video hosting by TinyPic

Acesta s-a nascut in 1872, Vălenii de Munte si a decedat la varsta de 65 de ani in București. S-a remarcat ca un prolific inventator, pilot, pionier al aviației mondiale, apreciat și încurajat în inițiativele sale de C. I. Istrati și Spiru Haret.

Brumărescu a fost un vizionar și, pentru a-și atinge numeroasele obiective, a început să sculpteze în lemn și să-și vândă produsele. Ca rezultat al pasiunii sale pentru lemn, Tache a devenit în 1903 fondatorul „primei școli românești de fabricare a jucăriilor mecanice din lemn” . Aceasta a fost doar începutul marii sale cariere.

În timpul vieții sale, Tache Brumărescu a avut în jur de 150 de invenții. În 1904, ca și în 1906, participă la Expozițiile Românești Generale, unde a obținut medalii de argint și de aur pentru una dintre cele mai bune invenții, un avion original cu decolare verticala. Originalitatea sa sa bazat pe cele trei elice, dintre care una propulsive, iar celelalte două tractive.

După o perioadă scurtă de timp, Brumărescu a obținut licența de pilot la Juvissy.

 

Image and video hosting by TinyPic

Columba 1909 Columba este numele unei aeronave proiectate și fabricate de Dumitru Brumărescu. Invenția numită „Aeroplan Brumarescu” a fost originală și a avut elemente interesante obținând brevetul românesc nr. 1844. Brumărescu a aplicat anumite modificări designului său pentru a simplifica controalele și ca rezultat a obținut un nou brevet nr. 2218 în data de 10 octombrie 1909. Un model la subscala a fost expus în Parcul Carol, București și apoi la cea de-a doua Expoziție Mondială a Locomoției Aeriene desfășurată la Paris. El a făcut o cerere oficială Ministerului de Război pentru a strânge bani pentru invenția sa.

Columba era foarte asemănător unui porumbel, dacă luăm în considerare planul. Columba a fost testat la 27 mai 1911 în câmpul Cotroceni. Ediția din 1911 a revistei Automobile a relatat despre eveniment după cum urmează: „săptămâna trecută, Dumitru Brumărescu, inventatorul și constructorul celui de-al doilea avion românesc, a făcut un prim zbor în avionul său, la Cotroceni. A acoperit o distanța de 80 m zburând la 2,00 m deasupra solului terminându-se totul într-un accident de masă regretabil, din fericire fără consecințe serioase. Din cauză ca nu a fost bine fixat si manevrele incerte și neexperimentate ale pilotului, avionul s-a înclinat spre stanga au după primele 20 de metri de zbor. D. Brumărescu nu era foarte familiarizat cu controlul și alpinismul în avion și mai mult peste el nu a putut să-l îndrepte și să lovească niște copaci. Acest fapt a avariat avionul, dar Dumitru Brumărescu a fost norocos să scape cu răni mici. Atât pilotul, cât și avionul au fost recuperate pe deplin după această primă încercare nefericită. Din cauza lipsei de fonduri, Brumărescu a abandonat activitatea în domeniu.

 

În realitate, nu avea cunoștințe și experiență în domeniul aeronautic, dar și-a folosit intuiția și informațiile care circulă în ziarele timpului pentru a-și realiza proiectul, rezultatul fiind un plan complet diferit față de cele construite anterior. Avionul a fost fabricat din lemn de frasin, iar fețele sale de ridicare au fost acoperite cu o cârpă de cauciuc. A fost încorporat un mecanism inteligent: o elice dispusă orizontal pe partea din față a planului care a ajutat la scurtarea distanței de decolare ar putea fi operată la alegerea pilotului. La direcția fuselajului din față s-au montat o direcție de acționare și un proiector de tracțiune, iar pe partea din spate a aripii a fost poziționată o elice împingătoare. Cârma a fost instalată pe spate. Echipamentul de aterizare avea amortizoare de oțel. Pentru a menține aeronava în poziție la decolare, Brumărescu a ales să utilizeze două cabluri de oțel atașate la două mânere fixate în pământ; ca urmare a cursei de decolare a motorului, cablurile au fost eliberate prin simpla funcționare a unui mâner, personalul de la sol nu mai era necesar. S-a prevăzut, de asemenea, ca două rezervoare de hidrogen să fie montate în apropierea roților de aterizare la o singură capacitate de plutire a aeronavei pe apă.

 

Image and video hosting by TinyPic

DIMENSIUNI:

  • Anvergura vârfului aripii 10,00 m
  • Anvergura aripei inferioară de 4,10 m
  • Grosimea aripii 2,50 m
  • Lungime 10,30
  • Înălțime 3,60 m
  • Locul liber dintre aripi 1,80 m

Image and video hosting by TinyPic

COLUMBA-MODELUL IN MINIATURĂ

Alte invenții ale lui Dumitru Brumărescu

Una dintre multele interesante invenţii ale lui Brumărescu a fost cuplajul automat pentru vagoanele de cale ferată. După Primul Război Mondial, Ministerul lucrărilor publice din Franţa a scos la concurs realizarea unui dispozitiv de tip cuplaj automat pentru vagoanele de cale ferată, care să fie capabil să elimine accidentele care se petreceau în timpul formării garniturilor de tren.Deşi propunerea lui Brumărescu s-a aflat printre cele şapte (din 450 propuse) selectate de comisie, acesta nu a avut nici o şansă deoarece lada cu dispozitivul-machetă propus, a fost uitată în vama portului Marsilia. Acolo i s-a şi pierdut urma, autorul invenţiei neavând bani pentru a-şi însoţi şi susţine propunerea în Franţa şi nici pentru a o recupera.

În 1912, Brumărescu s-a înscris şi a participat la concursul organizat de Guvernul francez pentru inventarea unui mijloc adecvat şi eficient de salvare a echipajelor submarinelor în caz de accident. Invenţia consta în introducerea într-o cabină etanşă a submarinului, a unei bărci metalice dotată corespunzător. În aceasta putea intra echipajul submarinului afectat de accident

Image and video hosting by TinyPic

Totodata,În 1925, Brumărescu a conceput, proiectat şi construit o maşină capabilă să taie automat stuf. Prototipul agregatului a fost testat cu succes pe Lacul Greaca, dar autorităţile timpului nu au comandat aparatul. Abia după o jumătate de secol, ideea şi soluţiile date de Brumărescu au fost reanalizate, preluate şi perfecţionate de cercetătorii de la staţiunea Maliuc, din judeţul Tulcea.

Printre invenţiile sale se mai numără o sanie-automobil, un dispozitiv mecanic pentru topit zăpada de pe străzi, soneria fără curent electric sau mapa de birou care se deschide automat la fila dorită.
Acesta ramane in istorie ca fiind  un om care a sfidat cu multă îndrăzneală timpul în care a trăit,o minte stralucita,creativa, un pionier în aviaţie şi un pasionat al tehnicii, dar şi un mare ghinionist, cel puţin din punctul de vedere al destinului invenţiilor sale.

In prezent, o strada din Bucuresti ii poarta numele.